AM IMPORTAT BLOGUL

chiar dacă nu s-au terminat călătoriile mi-am dus acest blog mic inapoi la

FUSTA COLORATĂ

deci vă aștept acolo

drag
drag
drag

vreau inapoi la

blogul meu

mă duc. o să învăț să îl import pe acesta acolo.

aventura ia viteză/ dar cu socrate și cu fustele, și cu ardealul.

deci cu mine.

de pasti imi trebuie o proteza

infinitul isi cere drepturile sa
taci sa
dansezi
sa
treci peste poduri ca si cum
nu ai sti
ele nu vorbesc alta limba

o femeie isi trece limba peste degete
o femeie isi trece limba peste coapse
o femeie danseaza
eu imi TREC rasaritul ca si cum



pierde
castiga

jocurile isi lasa urmele pe cap
treci cu mana prin par si le simti
ma lasi?


eu não quero

http://www.tinta-china.net/modigliani_Jeanne.jpghttp://www.tinta-china.net/modigliani_Jeanne.jpg

si dupa aceea fuck of

ia torba si pleaca

aici

nimeni nu asteapta sa fii

tu.

HRISTOS A INVIAT PENTRU TOTI OAMENII PE CARE II IUBESC. GINA. GEANINA SI CRISTIAN..ANDI. FLAVIUS. ELA.METAMORFOZELE MELE :). I.N. SI DUMITRITA.

ma imbrac in tot ce pot, dar nu pot trece.

antes de mi

la 16 ani
mă plimbam prin mine însămi ca printr-o minune
timpul înconjoară dansul în cercuri


îmi dădeam părul în părți ca să văd cerul

la 36 dau întro parte cerul ca să îmi văd părul

și spun:
prefer banii norocului
dar cred
te prefer pe tine

când nu sunt amintiri
fantasmele sunt necesare
îți iau palma-ntre mâini
liniile povestesc o seară în care
toate stelele pot să cadă peste ei

de fapt
mă uit la buzele tale
sunt prea roșii
mă fac să visez



antes de mi
arenas

pentru

Gina,



Mariutza mea franceza


Andi


Ana


va multumesc ca sunteti.
:)

GUGGENHEIM. INIMA ZEILOR ȘI A AFTER-DARK-URILOR.

incepem călătoria.

apoi, indicatoarele din bilbao. să găsim muzeul faimos
și aici, chiar în față
ta-dam:

un pisoi  *în toate cărțile scrie că e cățel. eu văd pisoi. voi?*
de flori de mai mare dragul, te lasă în incapacitatea de a înțelege cum se pot menține florile, stilurile, mentalitățile și nimeni nu se bate.
mi-am lăsat toate dorințele printre flori.

nu am avut dreptul să fotografiem în muzeu. decât asta.
o bucadă din The mater of time

liniile, te lasă să te cunoști, să te înțelegi, să te amețești.
și să vrei să revii la lumea din afară, lăsând între liniștile muzeului o bucată din tine.

Richard Serra. vă invit cu drag
http://www.guggenheim-bilbao.es/visita_virtual/visita_virtual.php?idioma=es

și mai e ceva
Modigliani


aaaaaaa!!!!! in data de 12 martie, tot in Guggenheim, Artă After Dark, muzică, muzeu deschis până la unu noaptea. muzica e hip-hop.
și îmi imaginez, și discut cu N. cum ar fi fost o asemenea acțiune la noi. dacă s-ar fi vândut băutură, dacă ar fi fost lăsați tineri de  18 ani să danseze. eh...

între timp, pierd oameni, pe care i-am considerat foarte aproape, merg pe străduțe înguste, prin Casco Viejo
și visez.



dansul amplifică. ca și iubirea.

despre Casco Viejo, cu fotografii noi.
cândva.

Bascii. feminitatea din munți

inserție pragmatică:
1. nu am aparat de fotografiat. am scotocit internetul ca să vă arăt cum m-am simțit. sper să fie ok.
2. las postarea despre Guggenheim pe mai târziu. nu fuge nicăieri.

Mari însă se poate supăra.

imagine găsită aici

Ochiul doamnei. 

dar călătoria începe aici



ca orice altă escapadă la munte. e frumos, obositor, excitant.
adevărata poveste începe însă odată cu  Mari



deci cine e mari?
zeitate feminină. principala zeitate bască. :)
mă întrebam dacă nu cumva, la baza temperamentului basc nu mai stă ceva în afară de determinantele geografice. stă.
Femeia-mamă. femeia-pămînt, stăpâna tunetului și a fulgerului. are câteva locuri preferate. unul dintre ele este muntele Anboto. peștera de mai sus este peștera ei. când se supără pe oameni, apar marile furtuni.
avea un soț-șarpe, responsabil și el de tunete (partea asta chiar este interesantă, ca tip de relație)

 se întâlnesc în fiecare vineri pentru ca el să îi pieptene părul

insert: îmi amintesc acum o discuție de pe www.agonia.ro, nu mai știu pe pagina cui. ideea la care s-a ajuns a fost că o femeie îl va lăsa numai pe bărbatul pe care il iubește să îi spele părul. dar să îl pieptene?

au doi fii, unul e spirit bun și altul spirit rău. 

aici miturile repetă structura clasică de împletire a binelui cu răul. nu mă interesează. 

prima oară în viață, în aceeași zi, am ridicat două culmi de câte o mie și ceva de metri. am reușit să ne rătăcim, căci era o ceață de nu se vedea om cu om, dar mite munte cu munte (? mai știți povestea?). dar am gășit o căsuță, în care era un om. 

și el a zis în Euskara:

eu nu sunt aici. 

Bilbao 1. arhitecturi.

mă așteptam să văd un oraș spaniol de prin filme. din acelea vechi, care îți lasă gura apă și ochii plini de dor de flamenco.

am văzut o combinație de nou și vechi, despre care citisem la Baurdillard, Vattimo și gașcă. postmodern. simulacru. case din sec. 18 alături de stilcărie pură. vedeți și voi :

alt unghi:

sau aici:

și aici:

nu am avut posibilitatea să fotografiez toate minunile.

dar îmi cumpăr aparat de fotografiat și vedeți voi:

incă una

apoi trec încet spre

Guggenheim Bilbao.
să vă arăt TIMPUL.
în postarea umrătoare.

buuuuuuuuuuuunnnnn. drum bun. :)

este o expresie pe care mi-a scriso cineva. o re-folosesc din motive eco-logice :)

Ion Grosu imi spune: fă un blog. 
zic: despre ce
despre călătorii
de ce?
ca să kipintach.
bun.
fac.


27.02.10. 
aerportul din Chișinău. ora 5.00.
vameșul: dvs. numai viză aveți?
eu: da tre să mai am ceva?
vameșul: dvs. vedeți că viza e numai pentru spania?
eu: știu să citesc. am terminat cu bine școala generală.
vameșul: a/a/a/a/a/a/a. ok.


aeroportul din Frankfurt. ora 11.30
ca orice reprezentant al Moldovei, am cumpărat din Dute Free un cognac și un Negru de Purcari. ca să am cu ce mă lăuda. :)
vameșii:  In UE nu aveți voie să treceți cu aceste băuturi. 
eu - de ce? sunt în pungă, este cecul.
vameșii: unde este Moldova? noi nu știm nimic despre băuturile voastre. puteți să le duceți la ceck-in sau să le aruncați.
eu: cu gândul la Eurovizion. vedeți dacă nu vreți să îl votați pe Pavel Turcu? nu știe vama din Frankfurt despre Negru de Purcari.
și am aruncat o bunătate de vin și  alta de cognac.

buuuuuuuunnn..am aruncat băuturile. că așa fac moldovenii. aruncă ce este al lor și cumpără Tequila.

în aer. 
timp de o oră și ceva am planat deasupra orașului. vântul mare nu ne lasă să aterizăm. lumea începe să bea. vin sau bere. cognacul l-au luat la vamă. :). iminența morții pe undeva printre scaune. ochi speriați, palme transpirate, capitanul vorbește cu noi la fiecare 2 minute. am văzut mai târziu la știri avionul. se clătina, de parcă s-ar fi îmbătat el, și nu pasagerii.
eu?
mă uitam la apa albastră, munți și oraș. era frumos de tot. m-am uitat la tipul de lângă mine, au austriac frumos de tot, transpirat de tot, trmurând de tot. îi dau o bomboană, îi iau palma în mâini, mă uit la el
- we are not gonna die.
- how do you know?
zâmbet.


aeroportul din Bilbao. ora 13.30
secțiunea bagaje. EU și non-Eu luggages. camere diferite. cei din EU își primesc bagajul repede. iar eu. iar polițiști.
de unde sunteți?
Moldova.
mă gândesc. îmi iau și cognacul din geanta mare.
nu. m-au lăsat să trec.
welcome to the windy Bilbao!